Despre noi

Bine aţi venit pe pagina principală a firmei Prodia S.R.L.! Aici puteţi să găsiţi informaţii generale despre serviciile oferite de firma noastră precum şi un scurt istoric al firmei noastre de la începuturi până astăzi.

S.C.Prodia S.R.L. este o societate cu capital integral străin înființat în septembrie 1999, având codul unic de înregistrare fiscală 12139054, fiind înregistrat în registrul comerțului sub numărul 19/261/1999.

Societatea a început activitatea de în data de 01 noiembrie 2000, când a preluat de la Spitalul Județean din Miercurea Ciuc, prin concesie Laboratorul Spitalului. Totodată a început deservirea populației și a medicilor de famile și a celor de specialitate prin labpratorul ambulator. Din primul moment de activitate Laboratorul Prodia a fost și este în relație contractuală cu Casa Județeana de Asigurări de Sănătate al Județului Harghita.

Începând din 31 ianuarie 2005 s-a înființat punctul de lucru din orașul Gheorgheni în incinta Policlinicii Noi, astfel asigurâdu-se serviciul ambulator de laborator pentru cei care trăiesc în depresiunea Gheorgheni.

Următoarea investiție mai mare a fost cea din Odorheiu Secuiesc și cea din Cristuru Secuiesc. Cea din Odorheiu Secuiesc s-a desfășurat în două etape mai mari: prima fiind renovarea, amenajarea clădirii unde a fost amplasat punctul de lucru. Prin etapa a doua s-a făcut investiția în aparatura necesară, atfel înființâdu-se un laborator modern, bine dotat. Acest lucru nu s-ar fi realizat fără suportul tehnic, logistic al firmei S.C. Haemolab S.R.L. din Târgu Mureș. Punctul de lucru și-a început lucrul din luna februarie 2006.

Punctul de lucru de la Cristuru Secuiesc și-a început activitatea în aprile 2006.

În  perioada de când funcționează Laboratoarele Prodia s-a pus un mare rol pe calitatea analizelor efectuate. Astfel, Laboratorul Prodia din MIercurea Ciuc a fost acreditat de RENAR conform SR EN ISO/CEI 17025:2001 la data de 22 iunie 2005. Odată cu apariția SR EN ISO/CEI 15189:2007 laboratorul și a îndreptat atenția de a fi acreditat conform acesteia, obținând acreditarea în ianuarie 2010.

Toate investițiile din laboratoarele Prodia s-au facut în ideea de a crea laboratoare moderne, cu personal bine pregătit, conștient de valoarea și importanța lucrăriilor efectuate și cu obiectivul principal de a asigura analize corecte, variate pentru medici și pacienți.

Noutati la laboratorul clinic PRODIA

In oferta analizelor au fost introduse urmatoarele analize noi:

HE4 (Proteina epididimala umana 4)

Femeile ce se prezinta cu formatiune tumorala pelvina sunt testate pentru CA 125 impreuna cu ecografia transvaginala. Desi nivelurile serice crescute ale marker-ului sunt strans corelate cu cancerul ovarian epitelial (cresteri sunt inregistrate in 80% din cazuri), valori ridicate pot fi intalnite si in conditii benigne cum ar fi endometrioza, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza hepatica, limitandu-i astfel specificitatea. Un alt marker seric pentru monitorizarea pacientelor cu cancer ovarian epitelial in asociere cu alte metode clinice este HE4, care este practic echivalent cu antigenul CA 125 in ceea ce priveste detectarea recurentelor bolii, insa prezinta avantajul ca nivelurile sale serice sunt mult mai putin influentate de conditii benigne. HE4 prezinta eficacitatea cea mai mare in detectarea cancerului ovarian epitelial, avand o sensibilitate mai buna decat CA 125 pentru aceasta afectiune. Pentru estimarea riscului de cancer ovarian epitelial a fost dezvoltat un algoritm – ROMA (Risk of Ovarian Malignancy Algorithm) – ce ia in considerare valorile preoperatorii de HE4 si CA 125 precum si statusul de pre- sau postmenopauza.

Anticorpi anti-ADN dublu catenar (Anticorpi anti-ADN native)

Autoanticorpii anti-ADN sunt directionati impotriva unor determinanti antigenici variati; cei mai semnificativi sunt cei indreptati impotriva ADN-lui nativ.

Anticorpii anti-ADN dublu catenar reprezinta un marker de inalta specificitate pentru lupusul eritematos sistemic (LES), fiind prezenti la aproximativ 60% dintre pacientii cu boala lupica. S-a demonstrat ca acesti anticorpi sunt implicati in patogenia bolii,contribuind la formarea de complexe imune care se depun in diverse tesuturi (ex: glomerul) si determina leziuni la nivelul acestora.

Anticorpi anti-CCP

Poliartrita reumatoida este o afectiune autoimuna sistemica ce afecteaza aproximativ 0.5-1% din populatia adulta, caracterizata prin inflamatia sinovialei articulare ce conduce la destructie articulara progresiva asociata cu impotenta functionala. In prezent, cel mai utilizat marker este factorul reumatoid (RF), desi se accepta faptul ca acest test are specificitate redusa si este uneori negativ in aceasta afectiune (poliartrita reumatoida seronegativa).

Anticorpii indreptati impotriva peptidelor citrulinate ciclic (anti-CCP), un nou tip de anticorpi s-a dovedit a avea o inalta specificitate (>95%) si sensibilitate (80%) pentru poliartrita reumatoida.

Anticorpi antimitocondriali

AMA sunt anticorpi fara specificitate de organ, indreptati impotriva unei lipoproteine din membrana interna a mitocondriei.

AMA reprezinta un marker serologic pentru ciroza biliara primitiva (prevalenta 90-96 %), afectiune caracterizata prin distructia progresiva a cailor biliare interlobulare, cu inducerea colestazei si, in final, a cirozei hepatice. Aceasta boala apare predominant la femei, avand o predispozitie genetica.

Calcitonina

Calcitonina umana, un hormon peptidic secretat de celulele parafoliculare C din glanda tiroida, inhiba resorbtia osoasa prin reglarea numarului si activitatii osteoclastelor. Este secretata ca raspuns direct la nivelurile serice crescute de calciu. Hormonul impiedica aparitia schimbarilor bruste in concentratiile serice de calciu si pierderile excesive ale acestuia.

Constituie un marker tumoral specific si sensibil pentru diagnosticul si monitorizarea carcinomului tiroidian medular.

 Cystatina C

Cistatina C este o proteina ce face parte din familia inhibitorilor de cistein-proteinaza si intervine in catabolismul intracelular al peptidelor si proteinelor. Substanta este produsa de catre toate celulele nucleate, rata sa de sinteza fiind constanta pe tot parcursul vietii, chiar in prezenta proceselor infectioase, inflamatorii sau neoplazice. Ca urmare a masei moleculare mici si a sarcinii electrice pozitive, cistatina C este filtrata liber la nivel glomerular si reabsorbita complet in tubii proximali unde este si metabolizata. Astfel, in absenta unei leziuni tubulare, cistatina C nu este prezenta in urina finala.

Datorita acestor caracteristici cistatina C reprezinta un marker endogen al ratei filtrarii glomerulare (RFG), corelatia fiind invers proportionala: valorile crescute indica o rata scazuta a filtrarii glomerulare, intr-un mod similar creatininei serice.

Cistatina C constituie un indicator mai bun al functiei renale decat creatinina. Astfel, cistatina C are specificitate mai mare decat creatinina in diferentierea pacientilor cu rata anormala a filtrarii glomerulare. Recent, s-a luat in discutie posibilitatea ca cistatina C sa fie un marker prognostic pentru insuficienta cardiaca acuta.

Feritina

Fierul intracelular este depozitat in doi compusi, feritina si hemosiderina. Feritina se gaseste in plasma in cantitati mici si concentratia sa se coreleaza cu depozitele de fier. Feritina serica este glicozilata (sugerand secretia de catre celulele sistemului fagocitic) si relativ saraca in fier. In deficitul de fier, feritina scade inaintea aparitiei anemiei/altor modificari hematologice.

Folati serici

Acidul folic (acidul pteroilmonoglutamic) este substanta comuna din care sunt produsi folatii. Metabolismul folatului este legat de cel al vitaminei B12: cobalamina este implicata in preluarea celulara de 5-metiltetrahidrofolat monoglutamat si transformarea intracelulara in poliglutamat. Organismul uman contine 5-10 mg de folati, iar cea mai mare parte (50%) este depozitata la nivelul ficatului.

Recomandari pentru determinarea folatului seric : diagnosticul diferential al anemiei megaloblastice; alcoolismul cronic; femei care intentioneaza sa aiba o sarcina, mai ales daca au avut un copil cu defect de tub neural; monitorizarea tratamentului cu anticonvulsivante, antifolati (metotrexat), pirimetamina (antimalaric), sulfasalazina (pentru boli inflamatorii intestinale), contraceptive orale; boli hepatice cronice; varstnici cu malnutritie.

Vitamina B12

Pentru a fi activa cobalamina trebuie redusa din starea naturala oxidata (Co3+ sau Co2+). Cobalamina redusa (Co+) are doua roluri cunoscute la om: transformarea metilmalonat CoA in succinil CoA (ca parte a oxidarii acizilor grasi) si metilarea homocisteinei la metionina, reactie catalizata de metionin sintetaza si care necesita prezenta de metiltetrahidrofolat, metilcobalamina servind drept cofactor. Deficienta cobalaminei determina aparitia anemiei megaloblastice.

Sursa alimentara de vitamina B12 este reprezentata de produsele animale (carne, lactate, oua).

25-OH-vitamina D

Vitaminele D sau calciferolii sunt sintetizate din provitamine prin clivajul inelului B din molecula sterolica in timpul expunerii la lumina solara. Cele mai importante vitamine D sunt vitamina D2 (ergocalciferol) si vitamina D3 (colecalciferol). 25 hidroxivitamina D, constituie principalul rezervor circulant si cel mai bun indicator al statusului global al vitaminei D2. Mai mult de 95% din 25-OH vitamina D dozabila in ser este reprezentata de 25-OH vitamina D3; 25-OH vitamina D2 creste in ser la nivele masurabile doar la pacientii care iau medicatie continand vitamina D2. Testul utilizat in laboratorul nostru determina 25-OH vitamina D totala.

Insulina

Insulina este un hormon polipeptidic produs de celulele β ale insulelor Langerhans pancreatice. Molecula de insulina este alcatuita din 2 lanturi polipeptidice: lantul α cu 21 aminoacizi si lantul β cu 30 aminoacizi, unite prin doua punti disulfidice. Insulina si peptidul C sunt produse de pancreas ca rezultat al clivarii proteolitice a proinsulinei.

Reglarea secretiei de insulina se face predominant prin nivelul glicemiei. Secretia de insulina este stimulata de hiperglicemie, unii aminoacizi, hormoni ca glucagonul, gastrina, secretina, colecistokinina. Secretia insulinica este inhibata de hipoglicemie, somatostatina, adrenalina si noradrenalina. Pe de alta parte, secretia insulinica autonoma neregulata este in general cauza hipoglicemiei. Aceasta conditie este data de inhibarea gluconeogenezei, de exemplu ca rezultat al unei insuficiente renale sau hepatice, adenoamelor sau carcinoamelor de celule insulare. Exista si situatii in care hipoglicemia poate fi provocata, deliberat (scop diagnostic sau terapeutic) sau accidental (supradozare insulina, hipoalimentatie).

Determinarea insulinei poate fi efectuata in asociere cu testul de toleranta la glucoza sau cu glicemia bazala (à jeun).

Peptidul C

Peptidul C reprezinta portiunea mijlocie a moleculei de proinsulina. In procesul de biosinteza a insulinei, peptidul C rezulta din clivajul proteolitic al moleculei precursoare proinsulina si este stocat in granulele secretorii ale complexului Golgi din celulele beta ale pancreasului. Insulina si peptidul C sunt secretati in cantitati equimolare si intra in circulatie prin vena porta. In ficat cel putin 50% din insulina se leaga de receptori si initiaza actiunile specifice hepatice si apoi este degradata. Moleculele de insulina ce trec pasajul hepatic ajung in marea circulatie unde se leaga de receptorii periferici ai insulinei. Spre deosebire de insulina, peptidul C nu sufera degradare hepatica, nici periferica, dar este indepartat de catre rinichi, cu o fractiune excretata nemodificata in urina.

Legionella pneumophila

Din genul Legionella fac parte bacili Gram-negativi mici, subtiri, aerobi, nesporulati, mobili prin unul sau mai multi flageli polari. In cadrul genului sunt descrise pana in prezent 45 specii, dintre care Legionella pneumophila este cea mai importanta specie patogena pentru om.

Legionelele sunt foarte larg raspandite in natura mai ales in medii apoase (lacuri, rauri, soluri umede) si sunt capabile sa supravietuiasca in conditii foarte variate (conducte de aer conditionat si turnuri de racire a apei potabile, reteaua instalatiilor de apa calda, umidificatoare de aer, bazine de scurgere, echipamente tehnico-medicale din spitale). In plus, Legionella pneumophila exista sub doua forme distincte in celulele Hela:

– o forma asemanatoare chistului, aflata intr-o stare metabolica dormanta, cu un potential infectant ridicat si rezistenta la antibiotice si detergenti ;

– o forma intracelulara replicativa, asemanatoare bacteriilor crescute pe agar1.

Infectiile induse de Legionella sunt dobandite exclusiv din surse exterioare, legate de mediu; nu au fost descrise cazuri de transmitere prin contact interuman. Principala modalitate de transmitere a infectiei este inhalarea de aerosoli de apa contaminata, atat la locurile de munca, cat si in spitale.

Infectiile cu Legionella pot imbraca forme clinice variate: de la cazuri asimptomatice pana la forme severe de boala, pulmonare sau extrapulmonare, uneori letale. Boala pulmonara poate sa apara sporadic (ca pneumonie comunitara, legionelele fiind responsabile de 3-8% din cazuri) sau in epidemii. Pneumonia apare mai frecvent la persoanele imunodeprimate si se caracterizeaza printr-o evolutie progresiva care in absenta tratamentului se poate extinde la mai muti lobi pulmonari. Boala debuteaza dupa o perioada de incubatie de de 2-10 zile cu febra, frisoane, tulburari respiratorii, tuse, confuzie.

 

Inca o noutate importanta:

  • rezulatele analizelor sant transmise automat pe adresa de mail ale trimitorilor: medicilor de famile si medicilor de specialitate.
  • la cererea si cu acordul pacientilor rezultatele pot fi transmise pe adresa lor de mail.

Rezultatele sant transmise cu o intarziere de maxim 5 minute dupa validarea lor in Laborator.